sâmbătă, 22 ianuarie 2011
Caine mic
Sunt un caine mic, mic de tot.
Cersesc iubire, paine uscata si cateodata oase.
Primesc doar picioare in fund!
Ma ridic si cersesc din nou.
Stiu sa musc.
Musc rar, dar musc!
Muscatura mea e precisa si usturatoare.
Sunt un caine prea mic ca sa pot simti gustul sangelui.
De aceea cersesc iubire si paine uscata.
Si cateodata oase.
Odata am crezut ca am gasit o bucata de carne cruda.
Era pe malul celalalt, stralucea la soare.
Am inotat. Era sa mor inotand.
Nu era decat nisip, nisip murdar.
Am inotat inapoi. Era sa mor inotand inapoi.
Oare sa fi murit?
Sunt un caine mic, mic...
Odata am invatat sa musc,
sa cersesc oase si paine uscata.
Si cateodata iubire.
Acum privesc oamenii care ma lovesc
si pot simti gustul sangelui.
Ham, Ham! Sunt un caine!
Nu am nevoie de iubire sau de paine uscata.
Nici macar de oase nu am nevoie.
Acum sunt un dulau.
Un dulau ca toti dulaii
mari si puternici.
Am renuntat sa mai musc
si imi ascund cu usurinta coltii.
Insa nu mai pot gasi nisipul murdar.
Am gasit, insa, in sfarsit, Bucata.
Are gust de cenusa!
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu