Insa iarna e frumoasa, e frumoasa tare! Mai ales atunci cand ninge. Am auzit ca iarna ninge foarte frumos si ca unii oameni ies afara iarna, asa, numai pentru a simti ninsoarea.
Cat mi-as dori sa pot simti si eu ninsoarea! Am auzit ca e moale, atat de moale incat ai nevoie de ani buni pentru a-i putea simti atingerea, mirosul, gustul. Cica, odata ce simti zapada, devii alt om. Nu vezi decat in alb si negru, iar copacii prind viata in fata ta. Nu mai poti mirosi decat fumul care se intinde lenes prin cosurile caselor, nu mai poti vedea decat oameni de zapada si doar gerul iti poate dezgheta mintea. Ce ciudat!
Eu nu stiu nimic din toate astea. Cum poate iesi afara un om cu febra? As putea topi toata ninsoarea printr-un singur oftat greoi. Apoi, toata omenirea m-ar invinui pentru disparitia iernii. Oamenii s-ar sufoca in ianuarie din cauza temperaturii corpului meu nesanatos, iar eu as fi pierduta! As fi atacata constant pentru razele soarelui care vor fi prea puternice, pentru noaptea care nu va mai veni, pentru oceanele care vor seca, chiar si pentru incalzirea globala! Asta ar fi culmea! Pe bune, ce vina am eu pentru incalzirea globala?
Nu am iesit niciodata afara din casa iarna, din cauza durerii mele de cap si a ferbrei contagioase. O, Doamne! Cat mi-as dori sa pot simti si eu flugii de nea! Fulgi de nea sau sufletele celor morti? Mereu m-am intrebat cum poate avea loc in cer atata puhoi de suflete. Cine stie? Poate Dumnezeu, din lipsa de spatiu, a permis ca, cei din urma robi ai Imparatiei Sale, sa mai poata vedea Pamantul pentru o ultima data.
Uite si halatul cel rosu! Mama zice ca baia cu sare si infofolirea ma ajuta sa scap de febra. Nu stie ca nu pot scapa de ea. Ce rosu e halatul asta! La fel de rosu ca si pielea mea fierbinte. Are buzunare mari, unde sunt sigura ca voi gasi aspirine si servetele pentru nas.
Ce naiba?Un Fulg? Un fulg de nea in buzunarul halatului rosu? Il tin in palma mea si nu se topeste. Incredibil! Se incapataneaza sa reziste febrei mele si parca il pot auzi vorbind. Imi zice sa ies. Sa ies?
Da, sa ies.
Ma trezesc afara, in halatul rosu, cu febra, intr-o ploaie de suflete. Vad Fulgii. Simt zapada, gerul, totul. Sunt singura intr-un alb desavarsit, iar halatul rosu este o ofensa in fata naturii, dar mai ales in fata iernii. Am auzit de un mos, care umbla iarna cu un costum rosu. Insa e un mos, un batran! De ce port halatul rosu? E pentru febra, stiu, insa mosul... Nu poate fi asta! Nu vreau sa fiu un alt fulg de nea.
Stai asa! Unde o fi vesta mea alba? E pentru febra, se intelege. A, uite-o agatata intr-un copac. Oamenii spun prostii. Copacii nu sunt vii. Ei au doar veste albe. Gata, acum sunt bine. Sunt sigura ca mosulica ala nu avea vesta si nici sandale ca ale mele. Ce frig e iarna in sandale! Pentru sandale, iarna e urata tare.
Asta e iarna mea, iar fulgii ei sunt, de fapt, fulgii mei.
Halatul meu.
Vesta mea.
Sandalele mele.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu